Sfântul Haralambie

Sfântul Mucenic Haralambie a trăit în vremea împărăţiei lui Sever (193-211) şi s-a făcut vestit cu puterea credinţei sale şi cu râvna în propovăduirea lui Hristos. Şi era acest episcop în Magnezia, din Asia, iar mai-mare al cetaţii era Luchian. Sfântul Haralambie a mărturisit cu strălucire şi fără frică, pe Hristos; drept aceea, dregătorul a poruncit să fie dezbrăcat de hainele sale şi, dupa ce i-au jupuit tot trupul, cu unghii de fier, i-au tăiat fâşii de piele de pe trup. Iar Sfântul Haralambie, rău rănit, a zis:"Mulţumesc vouă, fraţilor, că strunjind trupul meu cel vechi şi bătrân, m-aţi înnoit, îmbrăcându-mi sufletul cu haina cea nouă a suferinţelor pentru Hristos,"Şi, văzând cei de faţă răbdarea Mucenicului în atâtea chinuri şi neîncetatele lui rugăciuni pentru toţi, mulţi din ei, bărbati şi femei, s-au lepădat de idoli şi au crezut în Hristos; iar dregătorul, cercetându-i si chinuindu-i, fără milă pe aceştia, a poruncit să li se taie capetele.Se zice că însăşi fata împăratului, Galina, auzind de tăria de suflet cu care Sfântul Haralambie a răbdat cele mai grele chinuri, a crezut în Hristos şi s-a botezat. Deci, istrovit de atâtea cumplite chinuri pe care a trebuit să la îndure, a fost osândit la moarte prin sabie. Şi Sfântul Haralambie s-a mutat la Domnul, dându-şi sufletul în temniţa (devenindmartir), aşteptând să i se taie capul, şi s-a numărat printre Sfinţii noştri Părinţi. Este prăznuit cu multă evlavie pe 10 februarie.

Tropar, glasul al 4-lea:

Arătatu-te-ai, fericite Haralambie,
ca un stâlp nemişcat Bisericii lui Hristos
şi sfeşnic lumii pururea luminos.
Strălucit-ai în lume prin mucenicie, înţelepte şi ai ridicat întunecarea idolilor.

Drept aceea roagă-te lui Hristos cu îndrăzneală, ca să ne mântuim noi.

Condac, glasul al 4-lea:

Ca o comoară de mult preţ Biserica a câştigat capul tău,

Sfinţite Mucenice, pătimitorule şi purtătorule de biruinţă, Haralambie.

Drept aceea se şi bucură, mărind pe Ziditorul.